In interiorul pamantului. Al doilea tunel - Radu Cinamar

Iată-ne ajunși la volumul 5 al seriei Radu Cinamar ce a devenit celebră odată cu apariția, in 2004, a controversatului "Viitor cu cap de mort”. După o pauză de 7 ani, autorul uimește și de această dată prin subiectul provocator adus in discuție. Radu Cinamar descrie in mod unic ce inseamnă cu adevărat interiorul Pămantului, cum se poate ajunge acolo, ce se poate simţi şi care sunt efectele care decurg dintr-o astfel de experienţă. El povesteşte in detaliu unele dintre călătoriile sale in această zonă a planetei, insoţind adeseori descrierile sale cu schiţe edificatoare."Probabil mulţi cititori işi imaginează că Marea Galerie şi Sala Proiecţiilor reprezintă un fel de "muzeu” in care afluxul de oameni este continuu şi destul de intens. Aici problema constă in a inţelege corect natura descoperirii care a fost făcută. Ea comportă o serie de caracteristici care de multe ori sunt bulversante pentru psihicul şi mentalul ființei umane. Cred că cea mai potrivită redare a situaţiei ar putea fi făcută prin expresia: "o neaşteptată transformare de comportament şi gandire”, imediat după ce se pătrunde in Marea Galerie. O dată ce ajungi in Sala Proiecţiilor, mintea tinde să fie izolată de amintiri sau de ganduri secundare. Intr-un fel care cu greu poate fi descris, ea este cumva "suspendată” şi "liniştită”. Gandurile sunt rare şi ele se imbină cu un gen de emoţie foarte profundă, avand aproape un caracter sacru. La inceput, atunci cand am vizitat pentru prima dată locul, am crezut că această senzație este generată de măreţia extraordinară a construcţiei şi a spaţiului de acolo, de tehnologia foarte avansată şi de ineditul situaţiei in care eşti pus atunci. Totuşi, in anii care au urmat mi-am dat seama că fenomenul se repetă identic, ceea ce inseamnă că el nu se datorează unor tendinţe subiective, ci este o consecinţă a vibraţiei foarte speciale care există in acel loc.

Impresia generală este aceea de "altă lume” şi aceasta nu doar prin specificul tehnologiei şi al obiectelor din interior, ci mai ales printr-o "cunoaştere intuitivă”, care apare şi modifică natura gandurilor şi acţiunilor. Impulsul meditativ şi de relaxare este foarte accentuat, iar lăuntric apare un gen de elan nedesluşit spre lucruri nobile, elevate, spre tot ceea ce este bun, frumos şi plin de o aspiraţie inălţătoare.
Ne-am dat repede seama că accesul in acel loc special poate fi oferit doar unei anumite categorii de persoane, care trebuie să aibă o pregătire adecvată din punct de vedere psihic şi mental. Chiar şi persoanele care au asigurat sarcinile de rutină pentru un timp au trebuit alese din randul ofiţerilor superiori sau au trebuit să urmeze cursuri de pregătire speciale. Fără un antrenament psiho-mental adecvat nu se poate pătrunde in interiorul Sălii, decat cu riscul unor manifestări ulterioare bizare. Cezar mi-a povestit că aceste aspecte au fost inţelese abia după ce s-a observat comportamentul straniu al unor soldaţi, care prin natura situaţiei au fost prezenţi in cadrul complexului din interiorul muntelui imediat după descoperirea lui. Acei oameni păreau rupţi de realitate şi nu au reuşit să-şi revină complet decat după cateva săptămani. Funcţiile motorii sunt de asemenea afectate: mişcările devin rigide, trupul se mişcă greu, iar privirea rămane aţintită intr-un singur punct, chiar dacă există stimuli sonori şi vizuali puternici.